Istoria României pe scurt: rezumat pentru examenul de cetățenie

Actualizat: 30 octombrie 2026

Istoria României, pe scurt: geto-dacii, conduși de regi ca Burebista și Decebal, au fost cuceriți de romani în 106, iar din amestecul lor s-a format poporul român. În Evul Mediu s-au întemeiat Țara Românească și Moldova, iar Transilvania a intrat sub stăpânire maghiară și apoi habsburgică. Mihai Viteazul a unit pentru scurt timp cele trei țări în 1600. Statul modern s-a născut prin Unirea din 1859, a obținut independența în 1877–1878 și s-a întregit prin Marea Unire din 1918. După 1947 a urmat regimul comunist, căzut la Revoluția din 1989, apoi drumul spre NATO (2004) și UE (2007). Mai jos găsești fiecare etapă pe înțeles.

Antichitatea: geto-dacii și romanii

Pe teritoriul României de azi trăiau geto-dacii, ramura nordică a tracilor. Ei practicau agricultura, prelucrau metalele și aveau centre fortificate în Munții Orăștiei, unde se afla capitala Sarmizegetusa Regia.

Burebista (secolul I î.Hr.) a unificat triburile dacice într-un regat puternic.
Decebal a condus Dacia în conflictul cu Imperiul Roman. Împăratul Traian l-a învins în două războaie, în 101–102 și 105–106.
În 106, o mare parte a Daciei a devenit provincie romană. Columna lui Traian din Roma ilustrează aceste războaie.

Stăpânirea romană a durat aproximativ 165 de ani. Colonizarea, limba latină și creștinismul au stat la baza etnogenezei românilor: poporul român și limba română s-au format din amestecul daco-roman. În jurul anului 271–275, împăratul Aurelian a retras administrația și armata la sud de Dunăre, dar populația romanizată a rămas.

Evul Mediu: voievodatele și marii domnitori

După secole de migrații, au apărut formațiuni politice românești care au dus la întemeierea statelor medievale:

Țara Românească, în secolul al XIV-lea, cu Basarab I și victoria de la Posada din 1330 împotriva regelui Ungariei;
Moldova, tot în secolul al XIV-lea, cu Bogdan I ca domnitor independent;
Transilvania a fost voievodat în cadrul Regatului Ungariei, apoi principat autonom sub suzeranitate otomană și, de la sfârșitul secolului al XVII-lea, parte a Imperiului Habsburgic.

Marii domnitori pe care trebuie să-i cunoști:

Mircea cel Bătrân (Țara Românească, 1386–1418), care a luptat împotriva otomanilor, inclusiv la Rovine;
Vlad Țepeș, cunoscut pentru lupta împotriva otomanilor și pentru asprimea domniei;
Ștefan cel Mare (Moldova, 1457–1504), care a câștigat bătălia de la Vaslui (1475) și a ridicat numeroase mănăstiri, precum Putna;
Mihai Viteazul, care în 1600 a reunit sub conducerea sa Țara Românească, Transilvania și Moldova, prima unire politică a celor trei țări.

Epoca modernă: de la revolte la statul național

În secolele XVIII–XIX, Principatele au trecut prin perioada domniilor fanariote, impuse de Imperiul Otoman. În Transilvania, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan (1784) și mișcarea Școlii Ardelene au cerut drepturi pentru români.

1821: revoluția condusă de Tudor Vladimirescu în Țara Românească, care a dus la revenirea domnitorilor pământeni.
1848: revoluții în toate cele trei țări românești, cu programe de modernizare și drepturi naționale. Ideile pașoptiste au pregătit unirea.
24 ianuarie 1859: Unirea Principatelor, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Cuza a făcut reforme importante: secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, legea instrucțiunii publice.
1866: Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devine domnitor, iar România adoptă prima sa constituție modernă.
9 mai 1877: proclamarea independenței, câștigată în războiul ruso-româno-turc din 1877–1878 și recunoscută la Congresul de la Berlin (1878).
1881: România devine regat.

Marea Unire și România interbelică

România a intrat în Primul Război Mondial în 1916, de partea Antantei, pentru a elibera teritoriile locuite de români din Austro-Ungaria. După ani grei, inclusiv luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz din 1917, la sfârșitul războiului provinciile românești s-au unit cu țara:

27 martie 1918: unirea Basarabiei;
28 noiembrie 1918: unirea Bucovinei;
1 Decembrie 1918: la Alba Iulia, Marea Adunare Națională a votat unirea Transilvaniei (cu Banatul, Crișana și Maramureșul) cu România.

Așa s-a format România Mare, sub regele Ferdinand și regina Maria. Constituția din 1923 a consolidat noul stat. Detalii în articolul despre Ziua Națională și Marea Unire.

Al Doilea Război Mondial și comunismul

În 1940, România a pierdut Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța în favoarea URSS, nord-vestul Transilvaniei în favoarea Ungariei (Dictatul de la Viena) și Cadrilaterul în favoarea Bulgariei. Sub regimul lui Ion Antonescu, România a luptat alături de Germania, iar în această perioadă au avut loc deportări și crime împotriva evreilor și romilor, recunoscute azi oficial ca parte a Holocaustului. La 23 august 1944, România a întors armele împotriva Germaniei. După război, nordul Transilvaniei a revenit României.

Cu sprijinul sovietic, comuniștii au preluat puterea. La 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost forțat să abdice și s-a proclamat republica populară. Au urmat naționalizarea, colectivizarea agriculturii, închisorile politice și cenzura. Regimul lui Nicolae Ceaușescu (1965–1989) a devenit tot mai represiv, cu un cult al personalității și lipsuri severe în anii '80.

Revoluția din 1989 și România democratică

În decembrie 1989, revolta începută la Timișoara (16 decembrie) s-a extins la București. La 22 decembrie, Ceaușescu a fugit, iar regimul comunist a căzut. Au urmat alegeri libere în 1990 și o nouă Constituție, aprobată prin referendum în 1991.

Etapele integrării euro-atlantice:

29 martie 2004: aderarea la NATO;
1 ianuarie 2007: aderarea la Uniunea Europeană;
2024–2025: intrarea în spațiul Schengen, întâi pentru frontierele aeriene și maritime (martie 2024), apoi și pentru cele terestre (1 ianuarie 2025).

Cum folosești acest rezumat la învățat

Pentru examen, nu memora fiecare nume. Învață firul poveștii: de la daco-romani la statele medievale, la unire, independență, întregire, comunism și democrație. Pentru fiecare etapă, reține un nume, o dată și un „de ce”. Apoi testează-te: o aplicație ca Civio are o categorie dedicată istoriei, cu întrebări care revin până le știi. Continuă cu cronologia datelor importante și cu întrebările de la interviu.

Întrebări frecvente

Care sunt cele mai importante evenimente din istoria României pentru examen?

Cucerirea Daciei (106), unirea lui Mihai Viteazul (1600), Unirea Principatelor (1859), independența (1877–1878), Marea Unire (1918), abdicarea regelui Mihai (1947), Revoluția din 1989 și aderarea la NATO (2004) și la UE (2007).

Cine a realizat Unirea Principatelor?

Alexandru Ioan Cuza, ales domn al Moldovei și al Țării Românești în ianuarie 1859. Ziua de 24 ianuarie este sărbătoare legală.

De ce Mihai Viteazul este considerat un simbol al unității?

Pentru că, în 1600, a reunit pentru prima dată sub aceeași conducere Țara Românească, Transilvania și Moldova, chiar dacă unirea a durat puțin.

Cum s-a format poporul român?

Din amestecul dacilor cu colonii romani, după cucerirea Daciei în 106. Limba română este o limbă romanică, provenită din latina vorbită.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.