Constituția României: ce trebuie să știi pentru examenul de cetățenie

Actualizat: 30 octombrie 2026

Pentru examenul de cetățenie nu trebuie să știi Constituția pe de rost, ci principiile din primele articole (stat național, suveran, unitar, republică, stat de drept), simbolurile naționale (art. 12), drepturile și îndatoririle fundamentale, dreptul de vot și cum funcționează autoritățile: Parlamentul, Președintele, Guvernul și justiția. Constituția actuală a fost adoptată în 1991, aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991 și revizuită în 2003. Textul oficial e pe legislatie.just.ro.

De ce contează Constituția la interviu

Art. 8 alin. (1) lit. g) din Legea 21/1991 cere să cunoști prevederile Constituției. La interviu, Constituția apare de două ori: este unul dintre cele patru domenii ale probei orale (3 întrebări din 12) și, potrivit procedurii ANC, sursa textului de la dictare. Merită deci să citești articolele cheie de mai multe ori, cu voce tare și în scris.

Structura Constituției

Constituția are opt titluri:

Principii generale;
Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale;
Autoritățile publice (Parlament, Președinte, Guvern, administrație, justiție);
Economia și finanțele publice;
Curtea Constituțională;
Integrarea euroatlantică;
Revizuirea Constituției;
Dispoziții finale și tranzitorii.

Titlul I: principiile generale

Art. 1: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ este republica. România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic sunt valori supreme. Statul se organizează după principiul separației și echilibrului puterilor: legislativă, executivă și judecătorească.
Art. 2: suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum.
Art. 3: teritoriul este inalienabil. Teritoriul e organizat în comune, orașe și județe.
Art. 4: statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi.
Art. 6: statul recunoaște și garantează dreptul la identitate al minorităților naționale.
Art. 8: pluralismul este condiție și garanție a democrației.
Art. 12: simbolurile naționale: drapelul tricolor (albastru, galben, roșu, cu benzi verticale), Ziua Națională (1 Decembrie), imnul național („Deșteaptă-te, române!”), stema și sigiliul statului, stabilite prin lege organică.
Art. 13: limba oficială este limba română.
Art. 14: capitala este municipiul București.

Titlul II: drepturi, libertăți, îndatoriri

Principiile:

art. 16: cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților, fără privilegii și fără discriminări;
art. 20: tratatele privind drepturile omului la care România este parte au prioritate în caz de neconcordanță cu legile interne, cu excepția dispozițiilor mai favorabile din dreptul intern;
art. 21: accesul liber la justiție.

Drepturi pe care e bine să le poți enumera: dreptul la viață și la integritate fizică și psihică (art. 22), libertatea individuală (art. 23), dreptul la apărare (art. 24), libera circulație (art. 25), viața intimă, familială și privată (art. 26), inviolabilitatea domiciliului (art. 27), libertatea conștiinței (art. 29), libertatea de exprimare (art. 30), dreptul la informație (art. 31), dreptul la învățătură (art. 32), ocrotirea sănătății (art. 34), dreptul de vot (art. 36), dreptul de a fi ales (art. 37), libertatea întrunirilor (art. 39), dreptul de asociere (art. 40), munca și protecția socială (art. 41), dreptul de proprietate privată (art. 44), libertatea economică (art. 45), dreptul la un nivel de trai decent (art. 47), dreptul de petiționare (art. 51).

Vârste de reținut (art. 36 și 37): dreptul de vot de la 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Pentru a candida: cel puțin 23 de ani pentru Camera Deputaților și consiliile locale, 33 de ani pentru Senat și 35 de ani pentru funcția de Președinte.

Avocatul Poporului (art. 58–60) apără drepturile și libertățile persoanelor fizice în relația cu autoritățile publice.

Îndatoririle fundamentale:

art. 54: fidelitatea față de țară este sacră; respectarea Constituției și a legilor este obligatorie;
art. 55: cetățenii au dreptul și obligația să apere România;
art. 56: contribuția, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice;
art. 57: exercitarea drepturilor cu bună-credință, fără a încălca drepturile altora.

Titlul III: autoritățile publice

Parlamentul (art. 61): organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legiuitoare. Este format din Camera Deputaților și Senat, alese pentru 4 ani (art. 63).
Președintele României (art. 80–101): reprezintă statul, este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale și veghează la respectarea Constituției. Mandatul este de 5 ani, iar aceeași persoană poate fi Președinte pentru cel mult două mandate (art. 81, 83).
Guvernul (art. 102–110): asigură realizarea politicii interne și externe și conducerea administrației publice. Președintele desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru, iar Guvernul primește votul de încredere al Parlamentului.
Administrația publică locală (art. 120–123): bazată pe descentralizare și autonomie locală; primari și consilii locale și județene alese; prefectul, reprezentantul Guvernului în teritoriu.
Autoritatea judecătorească (art. 124–134): justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii sunt independenți. Instanța supremă este Înalta Curte de Casație și Justiție. Consiliul Superior al Magistraturii garantează independența justiției.

Curtea Constituțională, UE și revizuirea

Curtea Constituțională (art. 142–147): garantul supremației Constituției. Are 9 judecători, numiți pentru 9 ani.
Integrarea euroatlantică (art. 148–149): aderarea la UE și la NATO. Tratatele constitutive ale UE au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Revizuirea (art. 150–152): se face prin lege adoptată de Parlament și aprobată prin referendum. Unele trăsături nu pot fi revizuite: caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului, forma republicană, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială.

Cum înveți Constituția

Citește art. 1–14 în întregime, de câteva ori. Pentru restul, învață doar ideea fiecărui articol de mai sus. Exersează dictarea cu art. 1, art. 16 sau art. 54, pentru că sunt scurte și au vocabularul tipic. Pentru întrebări de exersare pe categoria „Constituție și stat”, poți folosi Civio sau banca de întrebări. Pentru exemple de întrebări, vezi întrebările de la interviul de cetățenie. Continuă cu instituțiile statului român și simbolurile naționale.

Întrebări frecvente

Când a fost adoptată Constituția actuală a României?

Constituția a fost adoptată de Adunarea Constituantă în noiembrie 1991 și aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991. A fost revizuită în 2003, tot prin referendum.

Ce spune primul articol al Constituției?

Că România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, cu forma de guvernământ republică, și că este stat de drept, democratic și social, organizat pe principiul separației puterilor.

Care sunt îndatoririle fundamentale ale cetățenilor?

Fidelitatea față de țară, respectarea Constituției și a legilor, apărarea țării, contribuția la cheltuielile publice și exercitarea drepturilor cu bună-credință.

Cât durează mandatul Președintelui și al Parlamentului?

Mandatul Președintelui este de 5 ani, cu cel mult două mandate. Parlamentul este ales pentru 4 ani.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.