Cum obții cetățenia română: toate căile, explicate pe înțeles

Actualizat: 30 octombrie 2026

Cetățenia română se obține pe patru căi: prin naștere, prin adopție, prin acordare la cerere (pentru străinii care locuiesc legal în România) și prin redobândire (pentru foștii cetățeni români și descendenții lor). Calea potrivită depinde de povestea ta: unde locuiești, dacă ai avut vreodată cetățenia română și dacă părinții sau bunicii tăi au fost cetățeni români. Mai jos găsești fiecare variantă, cu condițiile și pașii principali, conform Legii cetățeniei române nr. 21/1991, în forma în vigoare la data publicării.

Cadrul legal: Legea 21/1991 și modificările din 2025

Legea cetățeniei române nr. 21/1991 a fost republicată și modificată de mai multe ori. Cea mai importantă schimbare recentă este Legea nr. 14/2025, în vigoare din 15 martie 2025. Aceasta a introdus, printre altele, termene noi de soluționare, înregistrarea audio-video a interviului, cardul de cetățenie română și cerința de a dovedi cunoașterea limbii române și în procedura de redobândire.

Cererile sunt analizate de Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), iar decizia finală o ia președintele ANC prin ordin. Cetățenia se dobândește efectiv abia la data depunerii jurământului de credință.

1. Cetățenia prin naștere

Este calea automată, fără cerere la ANC. Potrivit art. 5 din lege, sunt cetățeni români:

copiii născuți în România din părinți cetățeni români;
copiii născuți în România chiar dacă doar unul dintre părinți este cetățean român;
copiii născuți în străinătate dacă cel puțin unul dintre părinți este cetățean român;
copilul găsit pe teritoriul României, cu ambii părinți necunoscuți, până la proba contrarie.

Dacă te-ai născut în străinătate dintr-un părinte român, nu ai nevoie de un dosar de cetățenie, ci de transcrierea certificatului de naștere în registrele de stare civilă românești. Formalitatea se face la o primărie (serviciul de stare civilă) sau la consulat.

2. Cetățenia prin adopție

Un copil străin sau fără cetățenie adoptat de cetățeni români dobândește cetățenia română. Când doar unul dintre adoptatori este român, părinții adoptivi decid de comun acord, iar dacă nu se înțeleg, decide instanța. Dacă adoptatul a împlinit 14 ani, este nevoie și de consimțământul lui.

3. Acordarea cetățeniei la cerere (art. 8)

Aceasta este calea pentru străinii care și-au construit viața în România. Pe scurt, condițiile din art. 8 alin. (1) sunt:

locuiești legal în România de cel puțin 8 ani sau, dacă ești căsătorit cu un cetățean român și locuiești împreună cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;
dovedești loialitate față de statul român și nu întreprinzi acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale;
ai împlinit 18 ani;
ai mijloace legale pentru o existență decentă în România;
ai o bună comportare și nu ai fost condamnat pentru o infracțiune care te face nedemn de a fi cetățean român;
cunoști limba română și ai noțiuni elementare de cultură și civilizație românească;
cunoști prevederile Constituției României și imnul național.

Termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani în anumite situații, de exemplu pentru cetățenii UE, SEE și ai Elveției sau pentru persoanele născute în România din părinți care locuiau legal aici. Anii în care ai stat în afara țării mai mult de 6 luni nu se iau în calcul. Detaliile sunt în condițiile de acordare a cetățeniei române.

Condițiile de la punctele 6 și 7 se verifică la interviu, obligatoriu pentru această procedură. Interviul are o probă de dictare, una de citire și o probă orală cu 12 întrebări din Constituție, istorie, geografie și cultură. Află mai multe în articolul despre interviul pentru cetățenia română.

4. Redobândirea cetățeniei (art. 10 și art. 11)

Redobândirea este pentru cei care au avut cetățenia română și au pierdut-o, precum și pentru descendenții lor:

art. 10 se adresează foștilor cetățeni români care au pierdut cetățenia (de exemplu, prin renunțare) și descendenților lor până la gradul al II-lea (copii și nepoți);
art. 11 se adresează celor care au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenților până la gradul al III-lea (copii, nepoți, strănepoți). Aici intră, de regulă, persoanele din teritoriile pierdute de România în 1940.

Nu trebuie să locuiești în România, poți păstra cetățenia străină și poți depune dosarul inclusiv la un consulat. În schimb, de la Legea 14/2025, trebuie să dovedești cunoașterea limbii române: printr-un certificat de nivel minim B1 sau prin documente școlare care arată cel puțin 3 ani de studii în limba română. Fac excepție foștii cetățeni români înșiși și persoanele care au împlinit 65 de ani la depunerea cererii. Interviul de la art. 8 nu se aplică acestei proceduri. Citește ghidul despre redobândirea cetățeniei române.

Pașii comuni: de la dosar la jurământ

Indiferent de cale (acordare sau redobândire), traseul arată cam așa:

Pregătești actele: extrase de stare civilă (cel mult 2 ani vechime), apostilate sau supralegalizate și traduse, cazier judiciar, pașaport și dovada achitării contravalorii cardului de cetățenie (91,50 lei la data publicării). Lista completă e în checklist-ul de acte necesare.
Faci programare online și depui dosarul personal. Ți se iau datele biometrice.
Comisia analizează dosarul. Potrivit legii, raportul comisiei trebuie întocmit în cel mult 2 ani de la înregistrare, termen care poate fi prelungit cu cel mult 6 luni.
Interviul, doar pentru acordare (art. 8 și 8¹).
Ordinul președintelui ANC: de aprobare sau de respingere.
Jurământul de credință, în termenul prevăzut de lege de la comunicarea ordinului. Abia din acest moment ești cetățean român.
Certificatul provizoriu și cardul de cetățenie, apoi transcrierea actelor de stare civilă, cartea de identitate și pașaportul.

Ce cale ți se potrivește?

Ești străin, locuiești legal în România de ani buni și nu ai strămoși români: acordare (art. 8).
Ești căsătorit cu un cetățean român și locuiți împreună în România: tot acordare (art. 8), cu termen redus la 5 ani. Vezi cetățenia prin căsătorie.
Părinții, bunicii sau străbunicii tăi au fost cetățeni români (de exemplu, în Basarabia sau nordul Bucovinei): cel mai probabil redobândire (art. 11).
Ai renunțat cândva la cetățenia română: redobândire (art. 10).
Unul dintre părinți e român: probabil ești deja cetățean, prin naștere, și ai nevoie doar de transcriere.

Dacă situația ta e complicată (de exemplu, schimbări de nume în acte vechi sau granițe modificate), merită să verifici direct cu ANC sau cu un avocat înainte de a depune dosarul.

Întrebări frecvente

Pot obține cetățenia română fără să locuiesc în România?

Da, prin redobândire (art. 10 sau 11), dacă tu sau un ascendent până la gradul permis ați fost cetățeni români. Pentru acordarea pe baza art. 8, în schimb, ai nevoie de ani de ședere legală în România.

Pierd cetățenia actuală dacă devin cetățean român?

Legea română nu îți cere să renunți la cetățenia actuală. Verifică însă și legislația țării tale, pentru că unele state nu permit dubla cetățenie.

Toată lumea dă interviu la ANC?

Nu. Interviul de verificare a limbii române, a culturii și a Constituției este obligatoriu pentru acordarea pe baza art. 8. La redobândire (art. 10 și 11), limba română se dovedește prin certificat sau prin acte de studii, cu excepțiile prevăzute de lege.

Când devin efectiv cetățean român?

La data depunerii jurământului de credință, nu la data ordinului de aprobare. Dacă nu depui jurământul în termenul legal, ordinul își încetează efectele.

Unde găsesc informațiile oficiale actualizate?

Pe site-ul cetatenie.just.ro găsești actele necesare, programările, stadiul dosarelor și listele de jurământ. Textul legii, în forma consolidată, este pe legislatie.just.ro.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.