Redobândirea cetățeniei române: cine poate cere și cum decurge

Actualizat: 30 octombrie 2026

Poți redobândi cetățenia română dacă ai avut-o și ai pierdut-o sau dacă ești descendent al unui fost cetățean român: până la gradul al II-lea pe art. 10 și până la gradul al III-lea pe art. 11 din Legea 21/1991. Nu trebuie să locuiești în România, poți păstra cetățenia străină și nu susții interviul de la ANC. De la Legea 14/2025 trebuie însă, în general, să dovedești cunoașterea limbii române.

Art. 10 sau art. 11: diferența care contează

Art. 10 se aplică persoanelor care au pierdut cetățenia română, de exemplu prin renunțare aprobată, și descendenților lor până la gradul al II-lea (copii și nepoți). Se aplică și apatrizilor foști cetățeni români.

Art. 11 se aplică persoanelor care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenților până la gradul al III-lea (copii, nepoți, strănepoți).

Cel mai frecvent exemplu pentru art. 11 sunt persoanele născute în Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, care au pierdut cetățenia română în urma anexării din 1940, precum și descendenții lor. Pentru detalii pe țări, vezi cetățenia română pentru moldoveni și cetățenia română pentru ucraineni.

Gradul de rudenie se numără în linie dreaptă: copilul este gradul I, nepotul gradul al II-lea, strănepotul gradul al III-lea. Dacă singurul tău ascendent român este un străbunic, doar art. 11 îți poate fi de folos.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinești

Pe lângă legătura cu fostul cetățean român, legea cere:

art. 10: condițiile din art. 8 alin. (1) lit. b)–e), adică loialitate, vârsta de 18 ani, mijloace legale de existență și bună comportare, plus dovada cunoașterii limbii române;
art. 11: condițiile de la lit. b), c) și e), adică loialitate, 18 ani și bună comportare, plus dovada cunoașterii limbii române.

Nu se cer ani de ședere în România și nu se susține interviul de cunoștințe despre Constituție, istorie și geografie.

Dovada limbii române (noutatea din 2025)

Legea 14/2025 a introdus obligația de a dovedi cunoașterea limbii române în procedura de redobândire. Ai două variante:

un certificat de competență lingvistică de nivel minim B1 (după Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi), emis de instituțiile de învățământ superior acreditate pentru anul pregătitor de limba română, de Institutul Limbii Române, de Institutul Cultural Român sau de institutele culturale românești din străinătate;
o copie legalizată a foii matricole de liceu sau facultate din țara de cetățenie sau de reședință, care arată cel puțin 3 ani de studii în limba română.

Sunt scutiți foștii cetățeni români care cer redobândirea și persoanele care au împlinit 65 de ani la data depunerii cererii.

Potrivit unui anunț ANC din martie 2026, cei care dovedesc limba prin certificat îl pot depune ulterior, până la 14.03.2027, completând o declarație pe proprie răspundere disponibilă pe site-ul ANC. Dacă certificatul nu ajunge până atunci, cererea se respinge ca nesusținută. Verifică pe site dacă termenul s-a modificat între timp.

Actele necesare, pe scurt

Lista oficială e pe paginile art. 10 și art. 11. Esențialul:

dovada achitării contravalorii cardului de cetățenie română (91,50 lei la data publicării), pentru tine și pentru fiecare minor inclus;
cererea tip, scrisă de mână, cu declarațiile privind domiciliul, alte cereri de cetățenie și loialitatea;
acordul pentru prelucrarea datelor personale;
pașaportul și buletinul din țara de origine, cu copii și traduceri;
cazierul judiciar detaliat, apostilat sau supralegalizat și tradus;
extrasele de naștere, căsătorie și divorț ale tale, eliberate cu cel mult 2 ani înainte de depunere;
actele de stare civilă ale părinților, bunicilor sau străbunicilor, până la ascendentul fost cetățean român;
dovezile schimbărilor de nume, dacă e cazul;
dovada limbii române sau declarația pentru depunerea ulterioară a certificatului.

Reguli utile din nota ANC: descendenții de gradul I nu depun actele bunicilor, cei de gradul al II-lea nu depun actele străbunicilor, iar descendenții de gradul al III-lea depun acte doar pentru fostul cetățean român pe care se întemeiază cererea. Actele străine se apostilează sau se supralegalizează, apoi se traduc legalizat. Vezi și cetățenia prin bunici și traducerea și apostilarea actelor.

Pașii procedurii

Stabilești articolul (10 sau 11) și ascendentul pe care te bazezi.
Strângi actele pentru fiecare generație și verifici dacă numele și datele coincid între documente.
Faci programare online pe platforma indicată de ANC.
Depui dosarul personal, la sediul ANC din București, la birourile teritoriale din Iași, Suceava sau Galați, ori la consulatul României din țara în care locuiești. Ți se iau datele biometrice.
Comisia analizează dosarul. Dacă lipsesc acte, ți se cer, iar potrivit legii ai cel mult 4 luni să le depui. Altfel, cererea se respinge ca nesusținută.
Ordinul președintelui ANC de aprobare sau respingere, comunicat prin poștă.
Jurământul de credință, în termenul legal. Cei cu domiciliul în străinătate îl pot depune, de regulă, la misiunea diplomatică.
Certificatul provizoriu și cardul de cetățenie, apoi transcrierea actelor și buletinul sau pașaportul.

Cât durează

Legea stabilește termene pentru etape, dar durata reală variază mult, în funcție de numărul de dosare și de completitudinea actelor. Nu te baza pe estimări auzite de la alții. Urmărește-ți dosarul pe pagina Stadiu dosar, la articolul și anul tău. Mai multe în articolul cât durează cetățenia română.

Greșeli care întârzie dosarele de redobândire

extrase de stare civilă mai vechi de 2 ani la data depunerii;
nume transliterate diferit de la un act la altul, fără dovada schimbării;
lipsa unui act intermediar, de exemplu certificatul de căsătorie al părinților, care explică schimbarea numelui mamei;
încadrarea pe art. 10 când legătura e prin străbunic (gradul al III-lea), posibilă doar pe art. 11;
documente trimise ANC fără să fi fost cerute: potrivit unui anunț ANC, pentru dosarele depuse din 1 decembrie 2025 acestea nu se iau în considerare, cu excepțiile anunțate (schimbare de nume, de stare civilă, de domiciliu, reprezentare, copii născuți ulterior, dovada limbii române).

Întrebări frecvente

Trebuie să dau interviu pentru redobândire?

Nu. Interviul de verificare a cunoștințelor despre Constituție, istorie și cultură se aplică acordării pe art. 8. La redobândire, limba română se dovedește prin certificat B1 sau prin acte de studii, cu excepțiile legale.

Pot redobândi cetățenia prin străbunic?

Da, dar numai pe art. 11, dacă străbunicul a pierdut cetățenia din motive neimputabile lui. Art. 10 acoperă doar descendenții până la gradul al II-lea.

Copiii mei minori pot fi incluși?

Da. Îi poți include în cerere, cu extrasele lor de naștere și acordul părinților. Copiii de cel puțin 14 ani trebuie să-și dea și ei consimțământul, prin declarație notarială sau consulară.

Pot păstra cetățenia moldovenească sau ucraineană?

Legea română permite păstrarea cetățeniei străine. Dacă statul tău de origine permite sau nu dubla cetățenie ține de legislația lui, așa că verifică regulile acelui stat.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.