Drepturile și obligațiile cetățeanului român

Actualizat: 30 octombrie 2026

Constituția României garantează cetățenilor un set larg de drepturi și libertăți fundamentale – de la dreptul la viață și egalitatea în fața legii până la dreptul de vot, la muncă și la învățătură – și stabilește câteva îndatoriri fundamentale: fidelitatea față de țară, apărarea țării, contribuția la cheltuielile publice și exercitarea drepturilor cu bună-credință. Acest capitol face parte din tematica oficială a interviului de cetățenie, la secțiunea „România – stat democratic”.

Unde se găsesc în Constituție

Titlul II al Constituției, „Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale”, are patru capitole:

Dispoziții comune (art. 15–21) – principii generale;
Drepturile și libertățile fundamentale (art. 22–53);
Îndatoririle fundamentale (art. 54–57);
Avocatul Poporului (art. 58–60).

Nu trebuie să memorezi numerele articolelor, dar e util să știi structura. Textul integral îl găsești pe legislatie.just.ro, iar întrebări de exersat pe tema Constituției sunt publicate de ANC.

Principiile generale

Universalitatea (art. 15): cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile din Constituție și din lege și au obligațiile prevăzute de acestea; legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Egalitatea în drepturi (art. 16): cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări; nimeni nu este mai presus de lege.
Cetățenii români în străinătate (art. 17) se bucură de protecția statului român.
Interzicerea extrădării și expulzării (art. 19): cetățeanul român nu poate fi expulzat; extrădarea este posibilă doar în condițiile convențiilor internaționale și ale dreptului UE.
Accesul liber la justiție (art. 21).

Drepturile și libertățile, pe categorii

Drepturi legate de persoană

dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; pedeapsa cu moartea este interzisă (art. 22);
libertatea individuală și siguranța persoanei (art. 23);
dreptul la apărare (art. 24);
libera circulație, în țară și în străinătate (art. 25);
viața intimă, familială și privată (art. 26);
inviolabilitatea domiciliului (art. 27) și secretul corespondenței (art. 28).

Libertăți de gândire și de exprimare

libertatea conștiinței (art. 29) – libertatea gândirii, a opiniilor și a credințelor religioase; cultele religioase sunt libere și autonome față de stat;
libertatea de exprimare (art. 30) – cenzura este interzisă, dar exprimarea nu poate prejudicia demnitatea, onoarea sau viața privată și nu poate incita la ură sau violență;
dreptul la informație (art. 31);
libertatea întrunirilor pașnice și fără arme (art. 39) și dreptul de asociere în partide, sindicate și alte forme (art. 40).

Drepturi sociale și economice

dreptul la învățătură (art. 32) – învățământul de stat este gratuit, în condițiile legii;
accesul la cultură (art. 33), ocrotirea sănătății (art. 34), dreptul la un mediu sănătos (art. 35);
dreptul la muncă și protecția socială a muncii (art. 41), interzicerea muncii forțate (art. 42), dreptul la grevă (art. 43);
dreptul de proprietate privată (art. 44), libertatea economică (art. 45), dreptul la moștenire (art. 46);
nivelul de trai, dreptul la pensie și la asistență socială (art. 47);
protecția familiei (art. 48), a copiilor și tinerilor (art. 49), a persoanelor cu dizabilități (art. 50).

Drepturi politice și de petiționare

dreptul de vot (art. 36) – de la 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv;
dreptul de a fi ales (art. 37) – vârste minime: 23 de ani pentru Camera Deputaților și organele administrației locale, 33 de ani pentru Senat, 35 de ani pentru funcția de Președinte;
dreptul de a fi ales în Parlamentul European (art. 38);
dreptul de petiționare (art. 51) și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului și repararea pagubei (art. 52).

Când pot fi restrânse drepturile

Art. 53 permite restrângerea exercițiului unor drepturi doar prin lege și doar dacă este necesar (de exemplu pentru apărarea securității naționale, a sănătății publice sau a drepturilor altora), proporțional cu situația și fără a atinge existența dreptului.

Îndatoririle fundamentale

Fidelitatea față de țară (art. 54) – este „sacră”; cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice și militarii răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor și depun jurământul cerut de lege.
Apărarea țării (art. 55) – cetățenii au dreptul și obligația să apere România. Serviciul militar obligatoriu este suspendat pe timp de pace din 2007, dar îndatorirea constituțională rămâne.
Contribuții financiare (art. 56) – cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice; sistemul fiscal trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.
Exercitarea drepturilor și libertăților (art. 57) – cu bună-credință, fără să încalci drepturile și libertățile celorlalți.

Pe lângă acestea, obligația generală de a respecta Constituția, supremația ei și legile este prevăzută la art. 1 alin. (5). Observă legătura cu textul jurământului: „să respect Constituția și legile României” – vezi jurământul de credință.

Avocatul Poporului

Avocatul Poporului (art. 58–60) apără drepturile și libertățile persoanelor în raporturile cu autoritățile publice. Este numit de Parlament pentru un mandat de 5 ani. Poți să te adresezi lui dacă o instituție publică îți încalcă drepturile.

Cum se pot formula întrebările la interviu

„Numiți trei drepturi fundamentale ale cetățenilor români.”
„De la ce vârstă se poate vota în România?”
„Ce îndatoriri au cetățenii români?”
„Este permisă pedeapsa cu moartea în România?”
„Ce instituție apără drepturile cetățenilor în fața autorităților?”
„La ce vârstă poate candida cineva la Președinție?”

Răspunsurile scurte, cu un exemplu concret, sunt cele mai bune. Dacă te pregătești cu Civio, întrebările din categoria „constituție și stat” acoperă aceste teme. Vezi și articolele importante din Constituție, instituțiile statului și sistemul electoral.

Întrebări frecvente

Care sunt îndatoririle fundamentale ale cetățeanului român?

Fidelitatea față de țară, apărarea țării, contribuția prin impozite și taxe la cheltuielile publice și exercitarea drepturilor și libertăților cu bună-credință, fără a încălca drepturile altora (art. 54–57 din Constituție).

Străinii au aceleași drepturi ca cetățenii români?

Străinii care locuiesc în România se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și de alte legi. Unele drepturi, mai ales cele politice, precum votul la alegerile naționale, sunt rezervate cetățenilor români.

Ce drepturi primesc imediat după jurământ?

Toate drepturile și obligațiile cetățenilor români, conform art. 35 din Legea 21/1991. În practică, pentru a vota sau a călători cu acte românești ai nevoie mai întâi de actele de identitate românești.

Trebuie să știu numerele articolelor pentru interviu?

Nu este necesar să memorezi numerele. Este important să cunoști conținutul drepturilor și îndatoririlor și să le poți explica pe scurt.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.