„Deșteaptă-te, române!”: istoria, autorii și strofele imnului național

Actualizat: 30 octombrie 2026

Imnul național al României este „Deșteaptă-te, române!”, cu versuri scrise de Andrei Mureșanu în 1848 și muzică atribuită tradițional lui Anton Pann. Cântat spontan de mulțimi în Revoluția din decembrie 1989, a devenit imn de stat în 1990 și este consfințit de art. 12 din Constituție. Poezia are 11 strofe, dar la ceremoniile oficiale se cântă, de regulă, strofele 1, 2, 4 și 11. Pentru cetățenie, Legea 21/1991 îți cere expres să cunoști imnul.

Autorii: Andrei Mureșanu și Anton Pann

Andrei Mureșanu (1816–1863) a fost poet și publicist transilvănean, născut la Bistrița. A lucrat ca profesor la Brașov și a colaborat la publicațiile lui George Barițiu, „Gazeta de Transilvania” și „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. În 1848, în plin avânt revoluționar, a scris poezia „Un răsunet”, care avea să devină „Deșteaptă-te, române!”.

Anton Pann (circa 1796–1854) a fost compozitor, poet și folclorist, cunoscut și pentru culegerile de proverbe („Povestea vorbii”). Melodia imnului îi este atribuită în mod tradițional. Istoricii muzicii discută originea exactă a melodiei, dar atribuirea către Anton Pann este cea consacrată.

Potrivit tradiției, imnul a fost cântat prima dată în vara lui 1848, la Râmnicu Vâlcea, de unde vine și legătura cu Ziua Imnului.

Drumul de la 1848 la imn de stat

1848: poezia apare în contextul revoluțiilor de la 1848 și devine imediat un cântec patriotic.
a doua jumătate a secolului al XIX-lea și secolul XX: „Deșteaptă-te, române!” circulă ca marș patriotic, cântat la momentele de mobilizare națională, inclusiv în războaiele de independență și de întregire.
perioada comunistă: cântecul a fost interzis o vreme, iar România a avut alte imnuri oficiale.
decembrie 1989: mulțimile din Timișoara, București și alte orașe îl cântă în timpul Revoluției. Devine simbolul libertății recâștigate.
1990: este adoptat ca imn național.
1991: Constituția prevede, la art. 12, că imnul național al României este „Deșteaptă-te, române!”.

În istoria sa, România a avut mai multe imnuri, printre care „Trăiască Regele”, în perioada monarhiei, și imnuri ale regimului comunist.

Strofele cântate la ceremonii

Legea nr. 75/1994, privind arborarea drapelului, intonarea imnului și folosirea sigiliilor, reglementează intonarea imnului la ceremoniile oficiale. În practică, la ceremonii se cântă strofele 1, 2, 4 și 11. Prima strofă sună așa:

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, / În care te-adânciră barbarii de tirani! / Acum ori niciodată, croiește-ți altă soartă, / La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Strofa a doua continuă cu „Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume / Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman”. Strofa a patra îi invocă pe marii domnitori: „Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine”. Strofa a unsprezecea începe cu „Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină”.

Ca să înveți textul integral al celor patru strofe, folosește o sursă oficială sau o ediție de încredere, pentru că pe internet circulă variante cu mici diferențe de formă.

Ce înseamnă versurile

Mesajul imnului este o chemare la trezire națională și la libertate:

„somnul cel de moarte” este starea de supunere în care se aflau românii la 1848;
„acum ori niciodată” exprimă ideea că momentul revoluției este o ocazie istorică;
„un sânge de roman” și „un nume de Traian” trimit la originea latină a poporului român;
„Mihai, Ștefan, Corvine” sunt Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare și Iancu de Hunedoara (Corvin), invocați ca modele de luptă pentru țară;
strofa finală îi cheamă pe preoți să binecuvânteze lupta pentru libertate.

La interviu, poți fi întrebat ce înseamnă imnul sau de ce e important. Un răspuns bun: „Imnul cheamă poporul român să se trezească și să lupte pentru libertate. A fost scris în 1848 și cântat în Revoluția din 1989.”

Ziua Imnului Național

29 iulie este Ziua Imnului Național. Data amintește de momentul în care, potrivit tradiției, imnul a fost cântat pentru prima dată public, în 1848. Nu este zi liberă legală, dar este marcată prin ceremonii oficiale, mai ales la Râmnicu Vâlcea, unde se află și un monument dedicat imnului.

Cum se cântă imnul și cum te porți

Câteva reguli de bun-simț, respectate la ceremoniile oficiale:

te ridici în picioare;
bărbații își scot pălăria;
stai liniștit, cu fața spre drapel, dacă acesta e arborat;
cânți, dacă știi versurile, sau păstrezi tăcerea.

Cum înveți imnul pentru cetățenie

Art. 8 alin. (1) lit. g) din Legea 21/1991 îți cere să cunoști imnul național, iar procedura ANC îl include printre aspectele verificate la interviu. Un plan de o săptămână:

Ziua 1–2: citește cu voce tare strofa 1, de 10 ori, și asigură-te că înțelegi fiecare cuvânt.
Ziua 3: adaugă strofa 2 și recită-le împreună.
Ziua 4–5: adaugă strofele 4 și 11.
Ziua 6: ascultă imnul și cântă-l odată cu înregistrarea.
Ziua 7: scrie strofele din memorie. E și un exercițiu bun de dictare.

Repetă apoi o dată la câteva zile până la interviu. Învață și datele de context: autorul, anul, Ziua Imnului. Civio include întrebări despre imn în categoria simbolurilor naționale. Vezi și simbolurile naționale ale României, istoria României pe scurt și interviul pentru cetățenie.

Întrebări frecvente

Cine a scris imnul național al României?

Versurile sunt scrise de Andrei Mureșanu, în 1848, în poezia „Un răsunet”. Muzica este atribuită tradițional lui Anton Pann.

Câte strofe are imnul și câte se cântă?

Poezia are 11 strofe. La ceremoniile oficiale se cântă, de regulă, strofele 1, 2, 4 și 11.

De când este „Deșteaptă-te, române!” imnul României?

Din 1990, după ce a fost cântat în Revoluția din decembrie 1989. Constituția din 1991 îl consfințește la art. 12.

Trebuie să știu imnul pe de rost la interviul de cetățenie?

Legea cere cunoașterea imnului național, iar procedura ANC îl include printre aspectele evaluate. Cel mai sigur e să știi pe de rost strofele cântate la ceremonii și să poți explica pe scurt semnificația lor.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.