Rezidența în România pentru cetățenie: perioada cerută și cum o dovedești

Actualizat: 30 octombrie 2026

Pentru acordarea cetățeniei române pe art. 8, trebuie ca la data cererii să ai drept de ședere pe termen lung sau drept de rezidență permanentă în România și să locuiești legal în țară de cel puțin 8 ani, sau de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei, dacă ești căsătorit cu un cetățean român și locuiești împreună cu acesta. Anii în care ai stat în afara României mai mult de 6 luni nu se iau în calcul. Perioada se dovedește, în principal, cu o adeverință de la Inspectoratul General pentru Imigrări.

Regula din lege, după modificările din 2025

Art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea 21/1991, în forma modificată prin Legea 14/2025 (text consolidat), cere două lucruri cumulativ:

un statut: la data cererii ești titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă în România, în condițiile legii;
o durată: locuiești legal în România de cel puțin 8 ani, sau, dacă ești căsătorit cu un cetățean român și conviețuiești cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei.

Atenție: pe unele site-uri (chiar și pe pagini mai vechi) circulă formularea anterioară, cu „domiciliază de cel puțin 8 ani” și cu reduceri „până la jumătate”, inclusiv pentru investitori de peste 1.000.000 de euro. Aceste reguli au fost modificate prin Legea 14/2025, în vigoare din 15 martie 2025. Condițiile aplicabile sunt cele în vigoare la data depunerii cererii (art. 38 alin. (2)).

Reducerea termenului cu până la 3 ani

Termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani în două situații:

A. Art. 8 alin. (2) – dacă îndeplinești toate condițiile și faci dovada participării active la viața economică a societății românești ori a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau al voluntariatului, și te afli într-una dintre situațiile:

ești cetățean al unui stat membru UE, al Spațiului Economic European sau al Elveției;
te-ai născut în România, iar la data nașterii părinții tăi (sau unul dintre ei) locuiau legal în România.

B. Art. 8 alin. (3) – dacă ai statut de refugiat și ai depus eforturi deosebite de integrare, mai ales dacă poți demonstra realizări remarcabile în pregătirea școlară sau profesională, în ocupație ori o implicare civică deosebită.

Reducerea nu este automată: este o posibilitate, iar dovezile (contribuții, realizări, implicare) le aduci tu.

Regula celor 6 luni

Art. 8 alin. (4): dacă te afli în afara României mai mult de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei de ședere.

Exemplu: ai drept de ședere din 2016, dar în 2020 ai lucrat 7 luni în străinătate. Anul 2020 nu se numără, deci perioada ta efectivă scade cu un an. Ține evidența călătoriilor lungi și, dacă e cazul, păstrează dovezi (bilete, ștampile, adeverințe de la angajator).

Separat, și regimul străinilor impune condiții privind absențele pentru menținerea dreptului de ședere pe termen lung. Absențele lungi pot afecta deci atât statutul, cât și calculul anilor pentru cetățenie.

Căsătoria cu un cetățean român

Termenul de 5 ani curge de la data căsătoriei, nu de la sosirea în România, și presupune conviețuirea cu soțul sau soția. Totuși, și în acest caz trebuie să ai, la data cererii, drept de ședere pe termen lung sau rezidență permanentă. Detalii în cetățenia română prin căsătorie.

Cum dovedești perioada de ședere

Lista ANC pentru art. 8 (pe pagina oficială) cere:

permisul de ședere pe termen lung, valabil la data depunerii cererii, în original și copie;
adeverință eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) din care să rezulte perioada de ședere legală în România, inclusiv data de la care s-a acordat dreptul de ședere permanentă, în original.

Pentru cetățenii UE, SEE și elvețieni, statutul relevant este de regulă dreptul de rezidență permanentă, atestat prin documentul eliberat de IGI în baza legislației privind libera circulație. Cere de la IGI o adeverință care să arate clar istoricul șederii tale.

Sfaturi practice:

cere adeverința IGI cu puțin timp înainte de depunere, ca să reflecte situația actuală;
verifică dacă perioadele din adeverință se potrivesc cu ce declari în cerere;
dacă ai avut întreruperi ale dreptului de ședere (de exemplu un permis expirat și reînnoit cu întârziere), întreabă IGI cum apar ele în adeverință.

Greșeli frecvente

Calculul de la intrarea în țară, nu de la începutul șederii legale.
Ignorarea anilor cu absențe lungi (peste 6 luni într-un an).
Depunerea fără drept de ședere pe termen lung – după 2025, simpla ședere temporară de 8 ani nu mai este suficientă.
Confuzia între art. 8 și art. 10/11 – la redobândire nu există cerință de rezidență în România. Vezi acordare vs. redobândire.

Întrebări frecvente

Am permis de ședere temporară de 8 ani. Pot cere cetățenia?

După modificările din 2025, legea cere ca la data cererii să ai drept de ședere pe termen lung sau drept de rezidență permanentă. Cu un permis temporar, chiar de mulți ani, întâi trebuie să obții dreptul de ședere pe termen lung, în condițiile legislației privind străinii.

Ca cetățean UE, am nevoie de mai puțin de 8 ani?

Termenul poate fi redus cu până la 3 ani pentru cetățenii UE, SEE și Elveției, dar doar dacă dovedești și participarea activă la viața economică sau realizări ori contribuții relevante, alături de celelalte condiții. Reducerea nu este automată.

Anul în care am stat 5 luni în străinătate se numără?

Da. Regula din lege exclude doar anii în care ai stat în afara României mai mult de 6 luni.

Ce document dovedește perioada de ședere?

În principal, adeverința eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări, care arată perioada de ședere legală și data acordării dreptului de ședere permanentă, plus permisul de ședere pe termen lung valabil. Vezi și mijloacele de întreținere.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.