Acordare sau redobândire a cetățeniei române: care e procedura ta?

Actualizat: 30 octombrie 2026

Acordarea cetățeniei române (art. 8 din Legea 21/1991) este pentru străinii fără legătură de cetățenie cu România, care locuiesc legal aici de ani buni și trec interviul la ANC. Redobândirea (art. 10 și 11) este pentru foștii cetățeni români și descendenții lor, care pot locui oriunde în lume și nu susțin interviul, dar trebuie, de regulă, să dovedească limba română. Alegerea greșită a procedurii înseamnă timp pierdut, așa că merită să clarifici încadrarea înainte de a strânge actele.

Diferența de fond: o legătură nouă sau una veche

La acordare, statul român creează o legătură de cetățenie care nu a existat niciodată: tu, ca străin, demonstrezi că te-ai integrat în societatea românească. De aceea condițiile se referă la ședere, la mijloace de trai, la comportament și la cunoștințe.

La redobândire, legătura a existat deja, a ta sau a unui ascendent, și a fost întreruptă. Legea îți permite s-o refaci fără să te muți în România. Accentul cade pe dovada documentară a legăturii de familie, nu pe integrarea ta în viața din România.

Acordarea: cine o folosește

Procedura pe baza art. 8 i se potrivește dacă:

ești cetățean străin sau apatrid și nici tu, nici părinții, bunicii sau străbunicii tăi nu ați fost cetățeni români;
locuiești legal în România de cel puțin 8 ani, ori de cel puțin 5 ani de la căsătoria cu un cetățean român, alături de care trăiești;
ai drept de ședere pe termen lung, ai mijloace de întreținere și un cazier curat.

Exemple tipice: un inginer indian care lucrează în Cluj din 2016, o studentă turcă rămasă în București după facultate și căsătorită cu un român, un antreprenor italian stabilit la Timișoara. Pentru cetățenii UE, termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani, în condițiile legii.

Un caz aparte este art. 8¹, pentru persoanele care au contribuit în mod constant, timp de cel puțin 3 ani, la promovarea culturii și identității românești în străinătate. Există și art. 8², pentru sportivii care reprezintă România, cu aprobare prin hotărâre de Guvern.

Redobândirea: cine o folosește

Aici sunt două articole distincte, iar diferența dintre ele contează:

Art. 10: pentru persoanele care au pierdut cetățenia română (de exemplu, au renunțat la ea sau le-a fost retrasă) și pentru descendenții lor până la gradul al II-lea, adică copii și nepoți.
Art. 11: pentru persoanele care au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum și pentru descendenții lor până la gradul al III-lea, adică inclusiv strănepoții.

Art. 11 este procedura folosită cel mai des de cetățenii Republicii Moldova și de ucrainenii din nordul Bucovinei, ținutul Herța sau sudul Basarabiei, ai căror strămoși au pierdut cetățenia română în urma schimbărilor de frontieră din 1940. Art. 10 apare mai ales la românii din diaspora care au renunțat la cetățenie, de exemplu în perioada comunistă, sau la copiii și nepoții acestora.

Comparație punct cu punct

Ședere în România

Acordare: obligatorie, minimum 8 ani (sau 5 ani de la căsătorie), cu anumite reduceri.
Redobândire: nu este cerută. Poți păstra domiciliul în străinătate.

Interviul la ANC

Acordare: obligatoriu. Include dictare, citire și 12 întrebări din Constituție, istorie, geografie și cultură.
Redobândire: nu se susține interviul de la art. 8.

Limba română

Acordare: se verifică la interviu.
Redobândire: după Legea 14/2025 se dovedește prin certificat de competență lingvistică de nivel minim B1, emis de instituțiile prevăzute de lege, sau prin foaia matricolă care arată cel puțin 3 ani de studii în limba română. Sunt scutiți foștii cetățeni români și persoanele care au împlinit 65 de ani la depunerea cererii. Pentru certificat, ANC a anunțat că poate fi depus ulterior, până la 14.03.2027, pe baza unei declarații. Detalii în articolul despre limba română pentru cetățenie.

Mijloace de întreținere

Acordare: trebuie dovedite pentru ultimii 3 ani.
Redobândire: nu se cer.

Unde depui

Acordare (art. 8): personal, la sediul ANC din București.
Redobândire: la sediul ANC, la birourile teritoriale din Iași, Suceava și Galați sau la misiunea diplomatică ori oficiul consular al României din țara în care locuiești.

Acte principale

Acordare: permis de ședere pe termen lung, adeverință de la Inspectoratul General pentru Imigrări privind perioada de ședere, dovada locuinței, dovada veniturilor, cazier.
Redobândire: actele de stare civilă care leagă solicitantul de ascendentul fost cetățean român (nașteri, căsătorii, decese pe fiecare generație), cazier, pașaport.

Comune ambelor: cererea tip, consimțământul pentru prelucrarea datelor, contravaloarea cardului de cetățenie (91,50 lei la data publicării), analiza Comisiei pentru cetățenie, ordinul președintelui ANC și jurământul de credință.

Cum îți dai seama în ce categorie intri

Răspunde, pe rând, la câteva întrebări:

Ai fost tu vreodată cetățean român? Dacă da și ai pierdut cetățenia prin renunțare, te încadrezi la art. 10. Dacă ai pierdut-o fără voia ta, la art. 11.
A fost părintele sau bunicul tău cetățean român? Atunci verifică întâi dacă nu ești deja cetățean prin naștere: un copil cu un părinte român la naștere este, de regulă, român. Dacă nu, ești descendent de gradul I sau II și poți folosi art. 10 sau 11.
A fost doar străbunicul tău cetățean român? Atunci doar art. 11 te poate ajuta, pentru că art. 10 merge numai până la gradul al II-lea.
Nu ai niciun ascendent român? Rămâne acordarea (art. 8), cu condiția șederii legale în România.

Încadrarea depinde de motivul pentru care s-a pierdut cetățenia, iar acesta nu e mereu evident din acte. Dacă bunicul a emigrat în anii '70 și a fost lipsit de cetățenie, situația poate fi diferită de cea a unui bunic care a cerut el însuși renunțarea. În cazurile neclare, cere lămuriri la ANC sau la un avocat specializat.

Ce se întâmplă după aprobare, în ambele cazuri

Pașii finali sunt identici: primești ordinul președintelui ANC, depui jurământul de credință în termenul legal, primești certificatul provizoriu și apoi cardul de cetățenie română. După aceea urmează transcrierea actelor de stare civilă, cartea de identitate și pașaportul. Pentru o imagine de ansamblu, vezi și ghidul complet despre cum obții cetățenia română.

Întrebări frecvente

Pot alege eu între acordare și redobândire?

Nu chiar. Procedura e determinată de situația ta juridică. Dacă îndeplinești condițiile pentru redobândire, aceasta este de obicei calea mai simplă, pentru că nu cere ședere în România și nici interviu. Acordarea rămâne pentru cei care nu au ascendenți români.

Dacă bunicul meu a fost român, dau interviu?

Nu. Procedura pentru descendenți este redobândirea (art. 10 sau 11), fără interviul de la art. 8. Trebuie însă să dovedești cunoașterea limbii române prin certificat B1 sau prin acte de studii, dacă nu ești scutit.

Redobândirea e mai rapidă decât acordarea?

Nu există un răspuns garantat. Durata depinde de volumul de dosare și de completitudinea actelor tale. Urmărește listele de pe pagina Stadiu dosar a ANC pentru articolul și anul tău.

Trebuie să mă mut în România după redobândire?

Nu. La depunerea cererii declari dacă vrei să-ți stabilești domiciliul în România sau să-l păstrezi în străinătate. Poți păstra și cetățenia străină, în măsura în care o permite țara ta.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.