Transcrierea certificatului de naștere și a altor acte de stare civilă

Transcrierea înseamnă înregistrarea, în registrele de stare civilă românești, a unui act întocmit de autorități străine – de regulă certificatul de naștere sau de căsătorie. După obținerea cetățeniei, transcrierea este pasul care îți aduce un certificat de naștere românesc și un CNP, fără de care nu poți obține buletin sau pașaport. Cererea se depune la serviciul de stare civilă de la domiciliu sau, dacă nu ai domiciliu în România, la Sectorul 1 București, de regulă și prin consulat.

Cine are nevoie de transcriere

Legea stării civile (Legea nr. 119/1996) prevede obligația cetățeanului român de a cere transcrierea actelor de stare civilă întocmite în străinătate într-un termen de 6 luni, calculat în condițiile legii (de exemplu, de la primirea certificatului din străinătate sau de la întoarcerea în țară). Chiar dacă situația ta concretă poate fi interpretată diferit, cel mai simplu este să depui cererea cât mai repede după ce primești cardul de cetățenie.

Unde depui cererea

Potrivit informațiilor publicate de ANC:

Persoanele din străinătate pot depune, de regulă, cererea și la consulatul României din țara în care locuiesc; consulatul o transmite serviciului de stare civilă competent. Durata este, în acest caz, mai mare, pentru că dosarul circulă prin poșta diplomatică. Unele servicii de stare civilă au și programări sau platforme online pentru transcrieri – verifică site-ul primăriei.

Ce acte îți trebuie (checklist)

Lista exactă se publică de fiecare serviciu de stare civilă, dar în mod obișnuit cuprinde:

  1. cererea de transcriere (formular tip, completat la ghișeu sau descărcat de pe site);
  2. certificatul sau extrasul de stare civilă străin, în original, cu apostilă (pentru statele din Convenția de la Haga din 1961) sau supralegalizat, după caz;
  3. traducerea legalizată în limba română a actului, făcută de un traducător autorizat;
  4. dovada cetățeniei române – cardul de cetățenie sau certificatul de cetățenie (ori certificatul provizoriu, cât timp este valabil);
  5. actul de identitate al solicitantului (pașaportul străin, de exemplu);
  6. pentru transcrierea certificatului de căsătorie: certificatele de naștere românești ale soților (dacă sunt cetățeni români) și declarația privind numele purtat după căsătorie, dacă se cere;
  7. taxa, dacă serviciul percepe una.

Dacă depui prin împuternicit, ai nevoie de o procură specială autentică. Detalii despre apostilă și traduceri găsești în traducere, legalizare și apostilă.

Extrasele multilingve emise în baza Convenției CIEC nr. 16 (Viena, 1976) sunt acceptate în multe situații și pot simplifica nevoia de traducere. Întreabă serviciul de stare civilă dacă le acceptă pentru transcrierea ta.

Ordinea recomandată

  1. Primești cardul de cetățenie (sau certificatul).
  2. Transcrii certificatul de naștere – primești certificatul de naștere românesc și CNP-ul.
  3. Transcrii certificatul de căsătorie, dacă ești căsătorit – ai nevoie, de regulă, de certificatul de naștere românesc obținut la pasul anterior.
  4. Transcrii certificatele de naștere ale copiilor minori care au dobândit cetățenia odată cu tine.
  5. Ceri buletinul sau pașaportul – vezi primul pașaport românesc.

Numele și prenumele: atenție la transliterare

Cele mai multe probleme apar la nume. De exemplu, un nume scris în chirilică poate avea mai multe transliterări în alfabetul latin, iar pașaportul străin poate folosi o variantă diferită de cea din traducere. Câteva sfaturi:

Unele persoane cu origini românești solicită la transcriere forma românească a numelui. Dacă te interesează, întreabă serviciul de stare civilă care sunt condițiile și ce documente cer.

Cât durează

Durata nu este uniformă. Depinde de serviciul de stare civilă, de numărul de cereri și de traseul dosarului (direct la ghișeu sau prin consulat). Unele primării indică pe site termene de soluționare; verifică înainte și planifică în consecință, mai ales dacă ai nevoie urgentă de pașaport.

Transcrierea pentru copii

Pentru copiii minori care au dobândit cetățenia odată cu părinții, transcrierea certificatului de naștere se cere de obicei de unul dintre părinți, cu cardul de cetățenie al copilului și actele de identitate ale părinților. Dacă un copil s-a născut după ce părintele devenise deja cetățean român, el este cetățean român prin naștere, iar transcrierea certificatului său este suficientă – nu e nevoie de dosar la ANC. Vezi cetățenia română pentru copii.

Întrebări frecvente

De ce am nevoie de transcriere dacă am deja card de cetățenie?

Cardul de cetățenie dovedește că ești cetățean român, dar nu creează un act de naștere în registrele românești. Transcrierea produce certificatul de naștere românesc și CNP-ul, necesare pentru buletin și pașaport.

Pot face transcrierea fără domiciliu în România?

Da. Persoanele fără domiciliu în România depun cererea la serviciul de stare civilă al Sectorului 1 București, de regulă direct sau prin consulatul României din țara de reședință.

Trebuie apostilat certificatul de naștere străin?

Da, dacă statul emitent este parte la Convenția de la Haga din 1961. Pentru celelalte state, actul trebuie supralegalizat. Apoi se face traducerea legalizată în limba română, cu excepția cazurilor în care se acceptă extrase multilingve.

Pot cere transcrierea certificatului de căsătorie înainte de cel de naștere?

De regulă, serviciile de stare civilă cer întâi certificatul de naștere românesc al soțului cetățean român. Începe cu certificatul de naștere, apoi treci la cel de căsătorie. Vezi și ce urmează după jurământ.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Descarcă din App Store

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.