Cetățenia română pentru cetățenii Ucrainei cu rădăcini românești

Actualizat: 30 octombrie 2026

Cetățenii Ucrainei care provin din nordul Bucovinei, ținutul Herța sau sudul Basarabiei (Bugeac) pot cere, de regulă, redobândirea cetățeniei române pe baza art. 11 din Legea 21/1991, dacă ei sau strămoșii lor până la gradul III au fost cetățeni români și au pierdut cetățenia fără voia lor, odată cu anexarea acestor teritorii de URSS în 1940. Din 2025 se cere și dovada cunoașterii limbii române (certificat B1 sau acte de studii), cu câteva excepții. O problemă specifică este legislația ucraineană privind cetățenia multiplă, pe care trebuie să o verifici separat.

Teritoriile vizate și contextul istoric

În iunie 1940, în urma ultimatumului sovietic, România a cedat URSS Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța. După destrămarea URSS în 1991, aceste teritorii au fost împărțite între Republica Moldova și Ucraina. Astăzi, în Ucraina se află:

nordul Bucovinei – în principal regiunea Cernăuți (Cernăuți, Storojineț, Hliboca etc.);
ținutul Herța – tot în regiunea Cernăuți;
sudul Basarabiei (Bugeacul) – în regiunea Odesa (de exemplu Izmail, Chilia, Reni, Cetatea Albă);
nordul Basarabiei, parțial, în zona Hotinului (regiunea Cernăuți).

Locuitorii acestor zone au fost, până în 1940, cetățeni români. Pierderea cetățeniei nu le este imputabilă, motiv pentru care ei și descendenții lor intră sub incidența art. 11. Dacă rădăcinile tale sunt din Maramureșul istoric sau din alte zone, verifică cu atenție temeiul legal potrivit.

Condițiile art. 11

Conform formei în vigoare a legii (text consolidat), poți redobândi cetățenia dacă:

ai fost cetățean român și ai pierdut cetățenia din motive neimputabile, sau ești copil, nepot ori strănepot (până la gradul III) al unei astfel de persoane;
ai cel puțin 18 ani;
dovedești loialitate față de statul român și nu ai sprijinit acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale;
ai o bună comportare și nu ai condamnări pentru infracțiuni care te fac nedemn de cetățenia română;
faci dovada cunoașterii limbii române, dacă nu ești exceptat.

Nu ai nevoie de domiciliu în România, iar legea română îți permite să păstrezi cetățenia străină.

Limba română: certificat B1 sau studii în română

Dovada se face prin:

certificat de competență lingvistică de nivel cel puțin B1, emis de Institutul Limbii Române, Institutul Cultural Român, institutele culturale românești din străinătate sau universitățile din România acreditate pentru anul pregătitor de limba română; sau
foaia matricolă, în copie legalizată, de la un liceu sau o facultate din statul de cetățenie sau de reședință, care atestă minimum 3 ani de studii în limba română.

Regiunea Cernăuți și sudul regiunii Odesa au avut școli cu predare în limba română, așa că mulți solicitanți pot folosi foaia matricolă. Dacă actele tale școlare menționează altă denumire a limbii de predare, întreabă consulatul sau ANC dacă sunt acceptate.

Exceptați: persoanele care au fost ele însele cetățeni române și cei care au împlinit 65 de ani la depunerea cererii. Pentru cererile depuse după 15 martie 2025, certificatul de limbă poate fi depus ulterior, până la 14 martie 2027, conform anunțului ANC. Mai multe despre nivelul cerut și pregătire găsești în limba română pentru cetățenie.

Cetățenia multiplă în legislația ucraineană

Aici este diferența majoră față de cetățenii Republicii Moldova. Ucraina a aplicat mult timp principiul unei singure cetățenii. În 2025 a fost adoptată o lege care permite cetățenia multiplă, dar doar cu anumite state, stabilite de autoritățile ucrainene, și cu interdicții pentru statele considerate ostile.

Înainte de a depune dosarul, verifică pe surse oficiale ucrainene:

dacă România se află, la momentul cererii tale, pe lista statelor pentru care Ucraina acceptă cetățenia multiplă;
ce obligații de notificare ai față de autoritățile ucrainene după dobândirea cetățeniei române;
ce consecințe pot exista pentru funcții publice, serviciul militar sau alte situații specifice.

Acest articol nu poate interpreta legea ucraineană pentru cazul tău. Pentru situații sensibile (funcționari, militari, persoane cu obligații de mobilizare), cere sfatul unui avocat din Ucraina. Partea română este explicată în dubla cetățenie.

Actele necesare

Lista pentru art. 11 este pe pagina ANC. Pentru solicitanții din Ucraina, punctele cu care se lucrează cel mai mult sunt:

actele de stare civilă ale întregului lanț familial – extrase originale emise cu cel mult 2 ani înainte de cerere, apostilate (Ucraina este parte la Convenția de la Haga), cu copii legalizate și traduceri legalizate;
dovezi că strămoșul a fost cetățean român – de exemplu acte de naștere sau căsătorie dinainte de 1940 înregistrate de autoritățile române, documente din arhive, acte militare sau de identitate românești;
actele privind schimbările de nume și de localitate – multe nume de familie și de sate au fost schimbate sau transliterate în perioada sovietică; legea și lista ANC cer acte care dovedesc aceste schimbări;
cazierul judiciar din Ucraina, apostilat și tradus;
pașaportul și actul de identitate ucrainean, dovada plății cardului de cetățenie (91,50 lei la data publicării), cererea tip și declarațiile.

Pentru căutarea documentelor vechi, vezi cetățenia română prin bunici, iar pentru apostile și traduceri, traducere, legalizare și apostilă.

Unde depui dosarul

Dosarul se depune personal (cu fotografie și amprente):

la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din Ucraina – ambasada de la Kiev și consulatele generale, de exemplu la Cernăuți și Odesa – dacă ai domiciliul sau reședința în Ucraina;
la consulatul României din statul în care locuiești acum, dacă ai reședință legală în altă țară (de exemplu ca persoană cu protecție temporară într-un stat UE);
la ANC București sau la birourile teritoriale din Iași, Suceava și Galați.

Programul consulatelor din Ucraina poate fi afectat de situația de securitate. Verifică pe site-ul misiunii înainte de deplasare. Despre programări, vezi programarea la ANC.

Întrebări frecvente

Un ucrainean fără rădăcini românești poate obține cetățenia română?

Da, dar pe altă cale: acordarea pe art. 8, care presupune drept de ședere pe termen lung sau rezidență permanentă în România, de regulă cel puțin 8 ani de ședere legală și promovarea interviului de cunoștințe.

Persoanele cu protecție temporară în România pot cere cetățenia?

Protecția temporară nu înseamnă automat drept de ședere pe termen lung. Pentru art. 8, legea cere, la data cererii, drept de ședere pe termen lung sau de rezidență permanentă. Dacă ai rădăcini în teritoriile vizate, art. 11 poate fi mai potrivit.

Trebuie să renunț la cetățenia ucraineană?

Legea română nu îți cere acest lucru. Legislația ucraineană însă reglementează separat cetățenia multiplă și o permite doar în anumite condiții. Verifică regula în vigoare în Ucraina la data cererii tale.

Am nevoie de traducere pentru actele ucrainene?

Da. Actele în ucraineană sau rusă trebuie apostilate în Ucraina și traduse în limba română de un traducător autorizat, iar traducerea se legalizează. Atenție la transliterarea numelor, care trebuie să fie identică în toate documentele.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.