Traducere, legalizare și apostilă pentru actele din dosarul de cetățenie

Actualizat: 30 octombrie 2026

Actele emise în străinătate sunt luate în considerare la dosarul de cetățenie română numai dacă sunt apostilate (pentru statele din Convenția de la Haga din 1961) sau supralegalizate (pentru celelalte state), conform art. 16 alin. (1) din Legea 21/1991. Apoi, actele care nu sunt în limba română trebuie traduse de un traducător autorizat, iar traducerea se legalizează la notar. Ordinea corectă este: act original → apostilă sau supralegalizare → traducere → legalizarea traducerii.

Termenii, pe înțeles

Apostila – o ștampilă sau un certificat aplicat pe act de o autoritate desemnată din statul care a emis actul. Confirmă autenticitatea semnăturii și a sigiliului. Se aplică doar între statele care fac parte din Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961.
Supralegalizarea – procedura echivalentă pentru actele din statele care nu fac parte din Convenția de la Haga. Implică, de regulă, legalizarea la ministerul de externe al statului emitent și apoi la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acel stat ori la Ministerul Afacerilor Externe al României.
Traducerea autorizată – traducerea făcută de un traducător autorizat de Ministerul Justiției din România (sau, în străinătate, în condițiile acceptate de consulat).
Legalizarea traducerii – notarul public certifică semnătura traducătorului. Pentru dosarul de cetățenie, ANC cere în mod obișnuit traducere legalizată.
Copia legalizată – o copie a unui act, certificată de notar ca fiind conformă cu originalul.

Ce acte trebuie apostilate

În dosarul de cetățenie apar, de regulă:

extrasele de stare civilă (naștere, căsătorie, divorț, deces, schimbare de nume) – ale tale și, la redobândire, ale întregului lanț familial;
cazierul judiciar din statul străin;
foaia matricolă folosită ca dovadă a studiilor în limba română (la art. 10 și 11);
declarațiile sau procurile date în fața autorităților străine (de exemplu acordul celuilalt părinte pentru un copil);
actele care dovedesc schimbări onomastice.

Apostila se aplică în statul emitent. Un act moldovenesc se apostilează în Republica Moldova, un act ucrainean în Ucraina, un act italian în Italia. Nu poți apostila în România un act străin.

Regula celor 2 ani pentru actele de stare civilă

Din 15 martie 2025, art. 16 alin. (3) din Legea 21/1991 cere ca starea civilă să fie dovedită prin extrase originale eliberate cu cel mult 2 ani înainte de depunerea cererii, însoțite de copii legalizate ale certificatelor, cu apostilă sau supralegalizare, sau prin extrase multilingve originale emise conform Convenției CIEC nr. 16 (Viena, 1976), tot cu cel mult 2 ani vechime.

Concret, pentru fiecare eveniment de stare civilă, lista ANC cere, în general: extrasul original recent + apostila, copia lui cu traducere legalizată, copia legalizată a certificatului (cu traducere) – sau, alternativ, extrasul multilingv original. Verifică formularea exactă în lista pentru temeiul tău pe site-ul ANC.

Extrasele multilingve: o scurtătură utilă

Extrasele multilingve (formularele standard CIEC) conțin rubricile în mai multe limbi și sunt concepute tocmai pentru a fi folosite în alt stat fără traducere a rubricilor. România a aderat la Convenția nr. 16 prin Legea nr. 65/2012. Dacă statul tău emite astfel de extrase, întreabă dacă sunt acceptate în forma respectivă pentru cazul tău; legea le menționează expres ca alternativă.

Ordinea corectă, pas cu pas

Cere actul original (extrasul recent) de la autoritatea emitentă.
Aplică apostila sau fă supralegalizarea în statul emitent.
Fă copii legalizate, dacă lista le cere.
Tradu în română actul, inclusiv apostila – traducătorul trebuie să traducă tot ce apare pe document.
Legalizează traducerea la notar.
Verifică numele în toate traducerile: aceeași transliterare peste tot, identică cu pașaportul.

Dacă inversezi pașii 2 și 4 (traduci înainte de apostilă), traducerea nu va include apostila și va trebui refăcută.

Traducere în România sau în străinătate?

Ambele variante pot funcționa, dar:

o traducere făcută în România, de traducător autorizat de Ministerul Justiției și legalizată de un notar român, este de regulă acceptată fără discuții;
o traducere făcută în străinătate trebuie să fie, la rândul ei, valabilă pentru autoritățile române (de exemplu certificată de consulat sau apostilată, după caz). Întreabă consulatul la care depui dosarul ce variantă acceptă.

Greșeli frecvente

Extrase prea vechi – mai vechi de 2 ani la data depunerii.
Apostila lipsă pe un singur act din lanț – suficient ca să se ceară completarea dosarului.
Traducere fără apostilă – apostila nu a fost tradusă.
Transliterări diferite ale aceluiași nume în acte diferite.
Copii simple în loc de copii legalizate.
Acte emise de ambasade străine în România – acestea se supralegalizează la Ministerul Afacerilor Externe al României, nu se apostilează.

Dacă îți lipsește un document la depunere, Comisia îți poate cere completarea dosarului: ai 6 luni la cererile pe art. 8 și 4 luni la cele pe art. 10 și 11, altfel cererea se respinge ca nesusținută. Mai bine pregătești totul complet de la început – vezi actele necesare pentru dosar și motivele de respingere.

Întrebări frecvente

Trebuie apostilat și cazierul judiciar?

Da. Cazierul judiciar emis în străinătate trebuie să fie apostilat (sau supralegalizat) și tradus în limba română, cu traducere legalizată. Dacă ai mai multe cetățenii, depui cazier din fiecare stat.

Cine poate face traducerea?

Un traducător autorizat de Ministerul Justiției din România, iar semnătura lui se legalizează la notar. Pentru traduceri făcute în străinătate, verifică la consulat dacă sunt acceptate și în ce condiții.

Se traduce și apostila?

Da. Traducerea trebuie să cuprindă întregul document, inclusiv apostila și orice mențiuni sau ștampile de pe act.

Pot folosi certificatele de naștere vechi ale bunicilor?

Ele pot fi utile ca dovezi istorice, dar pentru dovada stării civile legea cere extrase originale emise cu cel mult 2 ani înainte de cerere, apostilate, plus copiile legalizate ale certificatelor. Vezi cetățenia română prin bunici.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.