Cetățenia română prin bunici și străbunici

Actualizat: 30 octombrie 2026

Poți obține cetățenia română prin bunici dacă bunicul sau bunica a fost cetățean român și a pierdut această cetățenie. Legea 21/1991 permite redobândirea pentru descendenții până la gradul II (nepoți) în cazul art. 10 și până la gradul III (strănepoți) în cazul art. 11, când cetățenia a fost pierdută din motive neimputabile sau ridicată fără voia persoanei. Cheia dosarului este să dovedești, cu acte, două lucruri: că strămoșul a fost cetățean român și că tu descinzi din el, verigă cu verigă.

Art. 10 sau art. 11: care ți se potrivește

Art. 10 – pentru persoanele care au pierdut cetățenia română (din orice motiv, de exemplu prin renunțare aprobată) și pentru descendenții lor până la gradul II inclusiv. Condiții: art. 8 alin. (1) lit. b)–e) (loialitate, 18 ani, mijloace de existență, bună conduită) plus dovada limbii române.

Art. 11 – pentru persoanele care au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, și pentru descendenții lor până la gradul III. Condiții: art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e) (loialitate, 18 ani, bună conduită) plus dovada limbii române. Nu se cer mijloace de existență.

Cazuri tipice pentru art. 11: locuitorii Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, care și-au pierdut cetățenia în 1940, la anexarea acestor teritorii de URSS; persoane cărora regimul comunist le-a retras cetățenia. Vezi și ghidurile pentru moldoveni și ucraineni.

Cum se numără gradele

gradul I – copilul fostului cetățean român;
gradul II – nepotul (copilul copilului);
gradul III – strănepotul.

Exemplu: străbunicul tău s-a născut în 1920 în Basarabia și a fost cetățean român până în 1940. Tu ești strănepotul lui (gradul III), deci te încadrezi la art. 11. Dacă însă strămoșul ar fi renunțat voluntar la cetățenie, ar fi aplicabil art. 10, iar acesta acoperă doar până la nepoți (gradul II).

Lanțul de acte: ce trebuie să dovedești

Lista oficială pentru art. 11 (pe pagina ANC) cere extrase de stare civilă pentru fiecare verigă, între tine și strămoșul cetățean român:

pentru tine: extrasul de naștere, de căsătorie și de divorț (dacă e cazul);
pentru părinți: nașterea, căsătoria, eventual divorțul și decesul fiecăruia;
pentru bunici: nașterea, căsătoria, eventual divorțul și decesul;
pentru străbunici (la gradul III): aceleași acte;
actele care dovedesc schimbările de nume sau prenume ale oricui din lanț și, după caz, schimbările denumirii localității de naștere.

Regula esențială introdusă de Legea 14/2025 (art. 16 alin. (3) din Legea 21/1991): starea civilă se dovedește prin extrase originale eliberate cu cel mult 2 ani înainte de depunerea cererii, însoțite de copii legalizate ale certificatelor, apostilate sau supralegalizate, ori prin extrase multilingve originale (Convenția CIEC nr. 16), tot cu cel mult 2 ani vechime. Certificatele vechi, primite de la părinți, nu sunt suficiente singure.

Cum dovedești că strămoșul a fost cetățean român

Comisia pentru cetățenie poate cere „înscrisuri care să facă dovada certă a cetățeniei române” deținute de strămoș. Surse utile:

acte de stare civilă emise de autoritățile române înainte de pierderea cetățeniei (de exemplu certificate de naștere sau căsătorie din perioada interbelică);
documente din arhive – Arhivele Naționale ale României și arhivele de stat din Republica Moldova sau Ucraina păstrează registre de stare civilă, recensăminte, liste electorale;
acte militare (livret militar românesc), acte de proprietate, acte școlare;
vechi acte de identitate românești.

Dacă strămoșul s-a născut înainte de 1940 într-un teritoriu care aparținea atunci României, actul de naștere din acea perioadă este, de regulă, un element central. Totuși, Comisia apreciază dovezile de la caz la caz și poate cere documente suplimentare.

Atenție la nume și transliterări

Multe dosare se blochează pe diferențe de nume: „Ion” devine „Ivan”, „Popescu” devine „Popesco” sau „Попеску”, localitatea și-a schimbat denumirea. Pentru fiecare diferență, ai nevoie de un act care o explică:

extrase privind schimbarea numelui;
acte care dovedesc schimbările onomastice oficiale din statul de proveniență;
traduceri coerente, cu aceeași transliterare în toate documentele.

Legea permite Comisiei să respingă cererea dacă există îndoieli privind autenticitatea actelor sau veridicitatea datelor, iar confirmarea de la autoritățile străine nu se obține (art. 16 alin. (6)). Un dosar coerent de la început evită aceste probleme.

Limba română pentru descendenți

Din 15 martie 2025, descendenții care cer cetățenia pe art. 10 sau 11 trebuie să dovedească limba română prin certificat de nivel minim B1 sau prin foaie matricolă care atestă minimum 3 ani de studii în limba română la liceu sau facultate. Sunt exceptați cei care au fost ei înșiși cetățeni români și cei care au peste 65 de ani la depunere. Pentru cererile depuse după intrarea în vigoare a Legii 14/2025, certificatul poate fi depus ulterior, până la 14 martie 2027. Vezi limba română pentru cetățenie.

Pași practici

Construiește arborele genealogic pe hârtie: nume, date, localități, pentru fiecare generație.
Identifică actul-cheie care dovedește cetățenia română a strămoșului.
Cere extrase noi pentru toate actele de stare civilă (maximum 2 ani vechime la depunere).
Apostilează actele în statul emitent și fă traducerile legalizate – vezi traducere, legalizare și apostilă.
Obține cazierul judiciar din fiecare stat al cărui cetățean ești – vezi cazierul judiciar pentru cetățenie.
Plătește contravaloarea cardului de cetățenie (91,50 lei la data publicării, pentru fiecare persoană).
Programează-te și depune dosarul personal la ANC, la birourile teritoriale din Iași, Suceava sau Galați ori la consulatul din țara de reședință.

Întrebări frecvente

Pot obține cetățenia română prin străbunic?

Da, dar doar pe art. 11, adică dacă străbunicul a pierdut cetățenia din motive neimputabile lui sau i-a fost ridicată fără voia lui. Art. 10 se oprește la gradul II, adică la nepoți.

Trebuie ca părinții mei să ceară mai întâi cetățenia?

Nu. Fiecare descendent major își poate depune propria cerere, chiar dacă părinții nu au cerut cetățenia. Trebuie însă să prezinți actele de stare civilă ale părinților, ca verigă în lanțul de descendență.

Ce fac dacă un act vechi nu mai există?

Întreabă la arhivele și serviciile de stare civilă din localitatea respectivă dacă există un duplicat sau o reconstituire. Dacă un act lipsește definitiv, consultă ANC sau un avocat despre ce alte dovezi pot fi acceptate.

Trebuie să locuiesc în România?

Nu. La art. 10 și 11 poți păstra domiciliul în străinătate. În acest caz, depui jurământul la consulatul României din țara în care locuiești.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.