Primul pașaport românesc după obținerea cetățeniei

Actualizat: 30 octombrie 2026

Ca să obții primul pașaport românesc după jurământ, ai nevoie, în ordine, de cardul de cetățenie (sau certificatul de cetățenie, pentru dosarele vechi), de certificatul de naștere românesc obținut prin transcriere și de o programare la consulat sau la serviciul de pașapoarte. Dacă locuiești în străinătate, vei cere de regulă un pașaport cu menționarea statului de domiciliu (CRDS); dacă locuiești în România, un pașaport simplu electronic obișnuit. Cererea se depune personal, cu date biometrice.

Ce s-a schimbat recent

Legea 14/2025, care a modificat Legea cetățeniei, a introdus reguli speciale pentru pașapoartele celor care au dobândit sau redobândit cetățenia (art. VIII din Legea 14/2025, reprodus în forma consolidată a Legii 21/1991 pe legislatie.just.ro):

cererile de pașaport se acceptă numai după verificarea identității pe baza datelor biometrice stocate în cardul de cetățenie;
cererea se depune personal: în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României; în țară, la serviciul public comunitar de pașapoarte de la ultimul domiciliu sau reședință;
cererea se însoțește de documentele obișnuite pentru pașaport și de cardul de cetățenie;
dacă ai dobândit cetățenia cu certificat de cetățenie (dosare depuse înainte de 1 septembrie 2024) și nu ai mai avut de atunci pașaport sau act de identitate românesc, depui certificatul de cetățenie împreună cu celelalte acte.

Pe scurt: nu pierde cardul de cetățenie – fără el nu poți obține primul pașaport.

Pasul 1: transcrierea certificatului de naștere

Pașaportul se emite pe baza datelor din registrele de stare civilă românești. De aceea, mai întâi îți transcrii certificatul de naștere străin și primești un certificat de naștere românesc și un CNP. Dacă ești căsătorit și vrei ca pașaportul să reflecte numele din căsătorie, transcrie și certificatul de căsătorie. Pașii sunt în transcrierea certificatului de naștere.

Pasul 2: alege tipul de pașaport

Pașaport simplu electronic – documentul standard, cu date biometrice. Dacă ai domiciliul în străinătate, pașaportul va avea menționat statul de domiciliu („CRDS” – cetățean român cu domiciliul în străinătate).
Pașaport simplu temporar – emis mai repede, cu valabilitate scurtă, pentru situații urgente sau când nu se pot prelua datele biometrice.

Pentru cei care locuiesc în afara României și nu au domiciliu în țară, varianta obișnuită este pașaportul simplu electronic cu menționarea statului de domiciliu. Pentru a-l obține, consulatul îți va cere și dovada domiciliului în statul respectiv (de exemplu actul de identitate sau permisul de ședere din acea țară).

Pasul 3: programarea

În străinătate: programarea la consulat se face, de regulă, prin portalul econsulat.ro al Ministerului Afacerilor Externe. Locurile pot fi limitate în perioadele aglomerate, așa că programează-te din timp.
În țară: te programezi la serviciul public comunitar de pașapoarte, conform indicațiilor de pe site-ul Direcției Generale de Pașapoarte. Pentru prima cerere după dobândirea cetățeniei, legea indică serviciul de la ultimul domiciliu sau reședință.

Pasul 4: actele necesare (checklist orientativ)

Lista exactă diferă puțin între consulate și servicii de pașapoarte, dar include de obicei:

cardul de cetățenie română (sau certificatul de cetățenie, după caz) – obligatoriu;
certificatul de naștere românesc (original);
certificatul de căsătorie românesc, dacă este cazul;
actul de identitate sau pașaportul străin valabil;
pentru CRDS: dovada domiciliului în statul de reședință;
dovada plății taxei de pașaport (și, în străinătate, a taxei consulare, dacă se aplică).

Pentru copii, sunt necesare de regulă certificatul de naștere românesc al copilului, cardul de cetățenie al acestuia și prezența sau acordul părinților, conform regulilor pentru minori.

Pasul 5: taxele

Taxele diferă între țară și străinătate (unde se aplică și tarife consulare în moneda locală) și se modifică periodic. Nu te baza pe sume găsite pe forumuri: verifică valoarea actuală pe pagina consulatului tău sau pe site-ul Direcției Generale de Pașapoarte înainte de programare.

Pasul 6: depunerea și ridicarea

La depunere:

ți se verifică identitatea și se compară datele biometrice cu cele din cardul de cetățenie;
se preiau fotografia, semnătura și amprentele;
verifici datele tipărite pe cerere (nume, prenume, data nașterii, statul de domiciliu).

Termenul de emitere depinde de locul depunerii; pașapoartele cerute prin consulate durează de obicei mai mult, pentru că se produc în România și se trimit prin poșta diplomatică. Ridicarea se face, în general, personal.

Greșeli frecvente

Programare înainte de transcriere. Fără certificat de naștere românesc, cererea nu poate fi primită.
Nume diferite în documente. Dacă numele din pașaportul străin diferă de cel din certificatul de naștere românesc (transliterare, nume de căsătorie), clarifică diferențele la transcriere, nu la ghișeul de pașapoarte.
Cardul uitat acasă. Este obligatoriu la prima cerere.
Lipsa dovezii domiciliului în străinătate pentru pașaportul CRDS.

Întrebări frecvente

Pot obține pașaport românesc fără să fac transcrierea certificatului de naștere?

În practică, nu. Pașaportul se emite pe baza datelor din registrele de stare civilă românești, iar pentru persoanele născute în străinătate acestea apar prin transcriere, odată cu atribuirea CNP-ului.

Ce este pașaportul CRDS?

Este pașaportul simplu electronic al unui cetățean român cu domiciliul în străinătate, în care este menționat statul de domiciliu. Se cere de regulă la consulatul României din țara în care locuiești.

Este obligatoriu cardul de cetățenie la cererea de pașaport?

Da, la primul pașaport sau primul act de identitate după dobândirea cetățeniei. Legea prevede verificarea identității pe baza datelor biometrice din card. Pentru dosarele vechi se depune certificatul de cetățenie.

Pot folosi pașaportul românesc și pe cel străin în același timp?

Legea română permite păstrarea altei cetățenii, deci poți deține ambele pașapoarte. Verifică însă regulile celuilalt stat, care poate limita sau interzice dubla cetățenie. Vezi dubla cetățenie și ce urmează după jurământ.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.