Cetățenia română pentru cetățenii Republicii Moldova

Actualizat: 30 octombrie 2026

Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova obțin cetățenia română prin redobândire, pe baza art. 11 din Legea 21/1991: legea permite redobândirea pentru cei care au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor (cum a fost anexarea Basarabiei de URSS în 1940) și pentru descendenții lor până la gradul III – copii, nepoți și strănepoți. Din 15 martie 2025, descendenții trebuie să dovedească și cunoașterea limbii române, de regulă prin certificat de nivel minim B1 sau prin acte de studii. Dosarul se poate depune la consulatele din Moldova sau la ANC și birourile sale teritoriale.

De ce art. 11 și nu art. 8

Art. 8 (acordarea) este pentru străinii care locuiesc legal în România de cel puțin 8 ani și presupune interviu de cunoștințe. Pentru cei mai mulți moldoveni, calea firească este art. 11, pentru că strămoșii lor au fost cetățeni români până în 1940, când Basarabia a fost anexată de Uniunea Sovietică, iar cetățenia le-a fost pierdută fără voia lor.

Condițiile art. 11, în forma în vigoare (consultă textul consolidat):

ai fost cetățean român și ai pierdut cetățenia din motive neimputabile ție, sau ești descendent până la gradul III al unei astfel de persoane;
ai împlinit 18 ani;
dovedești loialitate față de statul român și nu întreprinzi acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale;
ai o bună comportare și nu ai fost condamnat pentru o infracțiune care te face nedemn de a fi cetățean român;
faci dovada cunoașterii limbii române, în condițiile legii.

Nu ai nevoie de domiciliu în România și îți poți păstra cetățenia Republicii Moldova. Republica Moldova permite, la rândul ei, cetățenia multiplă.

Există și art. 10, pentru persoanele care au pierdut cetățenia română din alte motive (de exemplu prin renunțare) și pentru descendenții lor până la gradul II; condițiile sunt ușor diferite, inclusiv dovada mijloacelor de existență. Diferențele sunt explicate în acordare vs. redobândire.

Dovada limbii române: noua regulă

Legea 14/2025 a introdus condiția limbii pentru art. 10 și 11. Potrivit art. 15^1 alin. (4) și anunțului ANC, dovada se face prin:

certificat de competență lingvistică de nivel cel puțin B1 (CECRL), eliberat de universitățile din România acreditate pentru „Anul pregătitor de limba română”, de Institutul Limbii Române, de Institutul Cultural Român sau de institutele culturale românești din străinătate; sau
copia legalizată a foii matricole de la un liceu sau o instituție de învățământ superior din statul de cetățenie sau de reședință, care atestă minimum 3 ani de studii în limba română.

Nu trebuie să faci dovada limbii:

dacă tu însuți ai fost cetățean român și ceri redobândirea;
dacă ai împlinit 65 de ani la data depunerii cererii.

Pentru mulți moldoveni care au făcut liceul sau facultatea în limba română, varianta cu foaia matricolă este cea mai simplă. Dacă actele tale de studii folosesc o altă denumire a limbii de predare sau ai dubii că sunt acceptate, întreabă ANC sau consulatul înainte de depunere.

Termen tranzitoriu: cei care depun cereri pe art. 10 sau 11 după intrarea în vigoare a Legii 14/2025 pot depune certificatul de competență lingvistică ulterior, până la 14 martie 2027 (termen prelungit prin OUG nr. 16/2026). Dacă certificatul nu este depus în acest termen, cererea se respinge ca nesusținută. ANC cere completarea unei declarații pe propria răspundere în acest sens.

Ce acte îți trebuie

Lista oficială pentru art. 11 este publicată pe pagina ANC și se bazează pe Ordinul ANC nr. 85/2025. Pe scurt:

dovada plății cardului de cetățenie (91,50 lei la data publicării, pentru fiecare persoană, inclusiv copiii incluși în cerere);
cererea tip, completată de mână, cu declarațiile incluse;
declarația de consimțământ privind datele personale;
pașaportul și buletinul moldovenesc, în original și copie legalizată;
cazierul judiciar din Republica Moldova (și din alte state, dacă ai mai multe cetățenii), apostilat, cu traducere dacă e cazul;
extrase originale de stare civilă, emise cu cel mult 2 ani înainte de cerere, apostilate, cu copii legalizate și traduceri, pentru tine și pentru fiecare verigă până la strămoșul cetățean român (părinți, bunici, străbunici – nașteri, căsătorii, decese, schimbări de nume);
dovada limbii române (certificat B1 sau foaie matricolă), dacă nu ești exceptat;
pentru copii: extrasele lor de naștere, acordul celuilalt părinte și consimțământul copilului de peste 14 ani, în formă autentică.

Comisia poate cere orice alt act, inclusiv dovezi certe ale cetățeniei române a strămoșului. Vezi detalii în cetățenia română prin bunici.

Unde depui dosarul

Cererea pe art. 11 se depune personal, pentru că se prelevă date biometrice (fotografie și amprentele a două degete; pentru copiii sub 14 ani, doar fotografia):

la sediul ANC din București sau la birourile teritoriale ANC din Iași, Suceava și Galați;
la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din Republica Moldova, dacă ai domiciliul sau reședința acolo.

Programarea se face online; vezi programarea la ANC.

Ce urmează după depunere

ANC înregistrează cererea și cere informații de la autorități despre loialitate și antecedente.
Comisia verifică dosarul; poate cere completări (ai cel mult 4 luni să le trimiți) sau prezentarea originalelor.
Legea prevede că dosarele pe art. 10 și 11 ale foștilor cetățeni români se soluționează cu prioritate.
Dacă totul e în regulă, președintele ANC emite ordinul de redobândire.
Depui jurământul în termen de un an – la consulat, dacă îți păstrezi domiciliul în Moldova, sau la București, dacă îți stabilești domiciliul în România.
Primești cardul de cetățenie, apoi faci transcrierea certificatelor și ceri pașaportul românesc.

Duratele reale diferă mult de la un dosar la altul; urmărește stadiul dosarului pe site-ul ANC.

Întrebări frecvente

Trebuie să dau interviu la ANC ca cetățean al Republicii Moldova?

Pentru redobândirea pe art. 10 sau 11 nu se organizează interviul de cunoștințe prevăzut pentru art. 8, deși Comisia te poate cita la o audiere dacă are nevoie de clarificări despre dosar. În schimb, dacă nu ești exceptat, trebuie să dovedești cunoașterea limbii române prin certificat B1 sau prin foaie matricolă cu minimum 3 ani de studii în limba română.

Îmi pierd cetățenia moldovenească dacă obțin cetățenia română?

Legea română permite păstrarea cetățeniei străine la redobândire, iar Republica Moldova permite cetățenia multiplă. Pentru situații speciale (de exemplu anumite funcții publice în Moldova), verifică legislația moldovenească.

Până la ce strămoș pot merge?

Art. 11 permite redobândirea pentru descendenții până la gradul III: copii (gradul I), nepoți (gradul II) și strănepoți (gradul III) ai persoanei care a pierdut cetățenia română.

Pot depune certificatul de limbă după ce am depus dosarul?

Da, tranzitoriu: pentru cererile pe art. 10 și 11 depuse după intrarea în vigoare a Legii 14/2025, certificatul poate fi depus până la 14 martie 2027. După această dată, nedepunerea lui duce la respingerea cererii ca nesusținută.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.